In 1662 Carol al-II-lea s-a casatorit cu frumoasa Catherine de Braganza din Portugalia, a carei zestre era alcatuita, printre altele, din lazi cu frunze de ceai. Portughezii au fost primii europeni care au gustat din licoarea magica numita ceai, deoarece acestia controlau rutele comerciale ce veneau din Asia. Pasiunea reginei pentru ceai a fost apreciata de catre curtea regala si curand a devenit bautura preferata a Palatului Buckingham.

Insa adevarata revolutie in afacerea cu ceai a inceput in 1837, o data cu ascensiunea la tron a reginei Victoria. In acea perioada, China s-a vazut imposibilitatea de a face fata cererii ridicate de ceai venite din Europa si a inceput sa introduca pe piata ceai de calitate inferioara. la vremea accea, relatiile intre Marea Britanie si China s-au inasprit si, in urma sanctiunilor aplicate de britanici chinezilor, acestia din urma au impus embargo asupra comertului cu Marea Britanie. Robert Bruce din Garda Regala si fratele sau Charles au adus insa seminte de contrabanda din China si au creat local un soi nou cu gust puternic astringent. In amintirea acestor evenimente, unul din ceaiurile britanice a fost denumit “Victorian”.

La mijlocul secolului al-XIX-lea Marea Britanie a devenit cel mai mare furnizor de ceai, fiind capabila sa asigure nu numai nevoile imperiului, dar sa exporte si in tarile vecine. Caravanele rusesti vindeau in magazinele din capitale ceai britanic sub numele de “ceai indian”.

In secolul XX britanicii au inceput insa sa se concentreze pe imbunatatirea calitatii amestecurilor de ceai. Acest fapt s-a reflectat in cresterea numarului de consumatori si pasiunea pentru aceasta licoare. Astazi, oferta este foarte variata, ceaiul englezesc trecand de mult timp granitele teritoriale, iubitorii de ceai bucurandu-se de gustul impecabil, iar daca ne referim la comercianti putem spune ca respectul pentru oameni primeaza.

Ceremonia ceaiului este o expresie a lucrurilor fundamentale din cultura japoneza. Este un ritual traditional prin care ceaiul verde matcha este preparat intr-un mod ceremonios de catre o persoana initiata si servit unui grup mic de oaspeti intr-o atmosfera calma si linistita.

In cultura japoneza fiecare arta este descrisa ca o cale spiritual astfel avem “calea florilor” sau ikebana, “calea caligrafiei” shodo, “calea poeziei” haiku, “calea sabiei” kendo si altele. “Calea ceaiului” sau chado reprezinta calea spirituala a ceremoniei ceaiului.

Ceremonia ceaiului reprezinta practice prepararea si servirea ceaiului verde in prezenta unor oaspeti, conform unui ritual specific. Ceremonia completa dureaza aproximativ patru ore care implica servirea unui aperitiv si servirea de doua ori a ceaiului, gazda facand tot ce ii va sta in putinta pentru a crea un confort esthetic, intelectual si psihic deosebit oaspetilor.

Ritualul ceremoniei ceaiului nu este doar un mod de a petrece timpul, ci o cale a autocunoasterii. Arta ceaiului reprezinta cultul frumosului, este o taina a armoniei si a puritatii, este o sugestie, o banuiala, este vorba despre ascunderea fumosului pentru a fi descoperit fara a fi destainuit.

Ceremonia ceaiului nu are o atmosfera religioasa, ci una de cautare a odihnei si a linistii, prin detasarea de cotidian fara a evada din realitate pentru ca scopul este purificarea sufletului, atingerea simplitatii.

Esenta ceremoniei ceaiului este armonia, iar aceasta traditie a fost inceputa de calugarii budisti. Sen no Rikyu (1522-1591) a transformat ceremonia conceputa de calugari intr-un adevarat ritual. Ceremonia ceaiului implica mai multe metode: Chanoyu (metoda antica), Sencha-do (metoda moderna), Misonodoma (metoda pentru occidental), Ryakubon (metoda pentru exterior).

Ceremonia ceaiului este de fapt un mod rafinat de relaxare care exprima o anumita filosofie de viata. Oaspetii care iau parte la ceremonie trebuie sa gaseasca in participarea la eveniment o oaza de pace si liniste sufleteasca, departe de lume si de tot ce este rau, unde mintea se poate deschide spre meditatie.

Principiile fundamentale ale ceremoniei au fost sintetizate de maestrul Sen no Rikyu in patru cuvinte: Armonie, Respect, Puritate si Liniste.

Armonia trebuie sa fie create intre persoane, intre obiecte, intre persoane si obiecte. Fundamentala pentru crearea armoniei este linistea deoarece ajuta la concentrarea atentiei.

Respectul este deosebit de important intrucat este vorba despre respectful fata de o regula, fata de instrumentele folosite in timpul ceremoniei, dar si fata de celelalte persoane si fata de propria persoana.

Puritatea este un alt principiu fundamental care se refera nu doar la puritatea interioara, cat si la curatenia lucrurilor ce ne inconjoara.

Linistea sufleteasca, seninatatea este practic dependenta de celelalte trei principii deoarece numai prin Armonie, Respect si Puritate se poate dobandi Linistea.

Noi va invitam sa experimentati in fiecare zi o clipa de Liniste in ceainaria Rendez-Vous, unde alaturi de prajituri si alte bunatati, ceaiul va va purta intr-o lume noua.

Cultura ceaiului in Europa este unica nu numai prin modul in care este consumat, dar si prin modul in care se prepara si aspectul final al acestuia. In Republica Ceha ceainariile au adoptat un aspect diferit fata de traditionalele incaperi britanice. Ele au infatisari diverse si ofera o gama variata de ceaiuri. Cele mai exclusiviste au pana la 80 de tipuri de ceaiuri, din zone diferite ale lumii, dar ceea ce este unic la ceainariile din Cehia este faptul ca proprietarii fac combinatii proprii intre tipurile de ceai, pe care aleg sa le serveasca intr-un mod inedit de fiecare data.

Rusia are si ea traditie in ce priveste cultura ceaiului. Aici ceaiul este servit de cele mai multe ori in pahare mari, de argint si alte aliaje, unoeri chiar placate cu aur. Acesta se pregateste separat si este diluat cu apa clocotita. De obicei, ceaiul este destul de tare la gust, acest lucru fiind un indiciu si pentru ospitalitatea gazdei. Cu cat ceaiul este mai tare, cu atat gazda este mai ospitaliera. Servirea ceaiului ese in general un eveniment de familie, dupa o masa mare, alaturi de produse de patiserie.

Desi nu la fel de popular ca in alte parti ale Europei de Est, un ritual al ceaiului exista si in Slovacia. Chiar daca acesta este considerat oarecum “subteran”, exista ceainarii care au devenit populare in multe orase de dimensiuni medii. Ceea ce a facut ca aceste ceainarii sa-si castige clientela este mediul linistit cu muzica relaxanta si, in plus, majoritatea sunt spatii unde nu se fumeaza.

Regiunea de est a Germaniei are multe traditii in ce priveste ceaiul. De fapt, ceaiul este atat de popular incat este baut la orice ora a zilei. Ceaiul tipic german are trei straturi: stratul de sus este reprezentat de crema, cel de la mijloc este ceaiul in sine, iar cel de jos este o bomboana care se topeste incet. Este impotriva traditiei sa amesteci cele trei straturi, deoarece astfel nu vei mai simti savoarea ceaiului. Daca mergi in Germania si servesti ceai, trebuie sa stii ca acesta este intotdeauna servit cu prajiturele.

Desi Franta este cunoscuta pentru numeroasele ei tipuri de cafea, ceaiul de dupa-amiaza este cunoscut cu precadere celor din clasa superioara. Ceaiul negru este cel mai popular, servit cu zahar, lapte sau lamaie si aproape intotdeauna alaturi de produse de patiserie. Cu toate acestea, ceaiul verde si aromele asiatice sunt cunoscute unei mase mari de oameni din intreaga Franta.

Portugalia este tara care a introdus ceaiul pe intregul continent european. Aici productia ceaiului dateaza din 1750 si se dezvolta si astazi. Productia se bazeaza pe procese organice, nefiind permisa utilizarea pesticidelor si erbicidelor. Cu toate acestea, standardele generale de productie nu s-au schimbat in Portugalia si nici modul in care ceaiul este servit aici.

La Rendez-Vous vei descoperi o varietate mare de ceaiuri, atat europene, dar si din alte colturi ale lumii. Te asteptam sa faci combinatii inedite si sa alegi ceaiul care ti se potriveste cel mai bine.

Fii la curent cu ultimele noutati cu un singur LIKE pe pagina de Facebook Rendez-Vous.